Sărbători laice și ortodoxe
1, 2 Ianuarie – Anul Nou
6 Ianuarie – Boboteaza
24 Ianuarie – Ziua Unirii
1 Martie – Mărțișorul
8 Martie – Ziua Femeii
1 Aprilie – Ziua Păcălelilor
27, 28 Aprilie – Paștele
1 Mai – Ziua Muncii
1 Iunie – Ziua Copilului
5 Iunie – Înălțarea, Ziua Eroilor
30 Noiembrie – Sf. Andrei ocrotitorul României
25, 26 decembrie – Crăciunul
Zile onomastice:
Mai mult de 30% din locuitorii comunei Schela poartă numele sfinților importanți din calendarul ortodox: Vasile, Ion, Gheorghe, Constantin, Elena, Maria, Petru, Pavel, Ilie, Dumitru, Nicolae, Mihail. Cei care se numesc Maria, Mariana, Maricica, Marian, Maricel, Marin și Marinică își sărbătoresc onomastica în două rânduri: o dată pe 15 august și a doua oară pe 8 septembrie. De ziua onomastică, rudele și prietenii merg în vizită la cel aniversat fără să fie nevoie de invitație. În general, în aceste zile țăranii nu merg la câmp. Zilele onomastice se sărbătoresc foarte rar în afara casei, la restaurant. Cei care lucrează în alte sectoare decât în agricultură și au un sărbătorit printre colegi, lucrează cam până la mijlocul zilei. Pentru aceștia, petrecerea începe la prânz. Colegii sărbătoritului strâng bani și îi cumpără acestuia un cadou. El, la rându-i, le face cinste cu vin și cu mâncare. Pauza de prânz, transformată în petrecere, se prelungește până la sfârșitul zilei de lucru. Seara urmează alt chef acasă, în familie.
Cele mai importante zile onomastice:
Sf. Vasile – 2 ianuarie
Sf. Ion – 7 ianuarie
Sf. Gheorghe – 23 aprilie
Sf. Constantin și Elena – 23 mai
Sf. Petru și Pavel – 29 iunie
Sf. Ilie – 20 iulie
Sf. Maria – 15 august
Sf. Maria – 8 septembrie
Sf. Paraschiva – 14 octombrie
Sf. Dumitru – 26 octombrie
Sf. Mihail și Gavril-8 noiembrie
Sf. Andrei – 30 noiembrie
Sf. Nicolae – 6 decembrie
Ziua comunei
Pe 14 octombrie se sărbătorește Ziua comunei Schela. Preotul satului celebrează o slujbă în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva, patron spiritual al comunei Schela. Veterani de război merg în școli și povestesc copiilor despre trecutul comunei. La Căminul Cultural, Primarul vorbește despre proiectele de viitor ale comunei. Urmează un spectacol susținut de artiști invitați, de elevii școlilor generale și de formația de dansuri populare a comunei. Spectacolul include și decernarea titlului anual pentru cea mai frumoasă tânără din Schela. Se bea bere și se mănâncă mici.
Tradiții și obiceiuri
Semănatul
Pe 1 ianuarie se sărbătorește Sfintul Vasile. Cei care se numesc Vasile sau Vasilică își sărbătoresc ziua și primesc musafiri. În aceeași zi, copii din sat merg pe la gospodăriile oamenilor „cu semănatul” . Ei aruncă în casele acestora boabe de orez sau de grâu pentru că proprietarii să aibă belșug în anul respectiv. Drept mulțumire, oamenii oferă nuci, cozonaci, covrigi sau bani copiilor care i-au semănat.
Boboteaza
Pe 6 ianuarie se celebrează „Boboteaza”. Preoții sfințesc fântânile. Sătenii iau câte o cana cu apă sfințită, denumită „aghiazmă” și o duc acasă. Stropesc căminul, pentru a alunga spiritele rele, bolile și tot ce e nefast. De Bobotează, în comuna Schela există o tradiție tipic dobrogeană: caii tineri (noateni) sunt stropiți cu apă sfințită, după care se organizează o întrecere cu cai.
Mărțișorul
De 1 Martie se sărbătorește Mărțișorul, sau venirea primăverii. Bărbații dăruiesc femeilor pe care le prețuiesc câte o mica broșă legată cu o ață specifică, colorată în alb și roșu. Această broșă se numește mărțișor. Fetele poartă primite pe reverul hainelor o parte din aceste podoabe până pe 8 Martie cu mândrie. Există credință că o fată este apreciată de băieți proporțional cu numărul de mărțișoare primite.
Babele
Între 1 și 9 martie este perioada „Babelor”. „Babele” sunt, în credință populară, vrăjitoare care au puterea de a influența starea vremii într-o anumită zi din această perioadă. Fiecare „babă” are puteri magice într-o singură zi. Oamenii își aleg cu anticipație una dintre zilele acestei perioade, hotărând că aceea va fi „baba” lui. Se spune că așa cum e vremea în ziua aleasă, așa va fi starea de suflet a celui care a ales-o până la „babele” din anul următor.
40 de mucenici
Pe 9 martie e ziua celor 40 de mucenici. Femeile gătesc colăcei în forma cifrei opt, pe care-i ung cu miere și miez de nucă farimata. Apoi merg la rudele mai sărace și oferă acești colăcei și alte produse pe care le numesc „impartituri”, în memoria unei persoane decedate. Este ziua în care de obicei bărbații se îmbată pulbere, invocând obiceiul creștinesc al celor 40 de pahare de vin băute în cinstirea celor 40 de mucenici.
Floriile
Pe 20 aprilie se sărbătoresc „Floriile”. În copaci și pe tulpinile florilor din gradină se agață ațe alb-roșii, asemănătoare celor de la mărțișoare, pentru a demonstra dragostea față de plante. Este ziua în care se manânca pește adus special cu această ocazie de la Galați. În regiune, în această zi se gătește în special scrumbie la grătar. Sunt aniversate persoanele care au nume de flori: Florin, Florina, Viorica, Brândușa etc.
Paștele
Cu 40 zile înainte de această sărbătoare, foarte mulți oameni în Schela și Negrea (în special femeile) postesc – adică țin o dietă vegetariană. Cu câteva zile înainte de Paște sacrifică un miel (sau cumpără carne de miel) din care pregătesc drob , friptură și ciorbă. În plus, vopsesc în roșu 20-30 de ouă de găină și coc cozonac. În ajun, în ceea ce se cheamă „Noaptea de Înviere” aproape toți locuitorii celor două sate merg la biserică. Unele femei aduc cu ele cocoși care, de obicei, cânta la miezul nopții. Preoții țin slujbe ” de Înviere” și aprind, simbolic, o lumânare. Credincioșii din jurul preoților își aprind lumânările lor de la acea lumânare, permițând, la rândul lor, celor din spate să-și aprindă lumânările de la ei. Tot acest ritual se numește ” a da lumină din lumină”. A doua zi, în prima zi de Paște, femeile se duc la biserică cu coșulețe în care au pus, simbolic, o parte în bucatele gătite cu prilejul acestei sărbători (ouă roșii, cozonac) și o sticlă cu vin. Preotul ține o slujbă specială de binecuvântare a bucatelor și de dezlegare pentru a mânca „de dulce” (carne și produse animaliere). Alimentele cu care au venit femeile la biserică se împart, de obicei, oamenilor sărmani din comună. În prima zi de Paște, copii merg la masă la părinții lor. În a doua zi de Paște finii merg în vizită la nașii lor.
Sânzienele sau Dragaică
Sânzienele sunt, în credință populară, spiriduși ai nopții care pot influența viitoarele căsătorii. De 24 iunie, în Noaptea Sânzienelor, fetele nemăritate pun într-un pahar cu apă o floare de scaiete (ciuline) căreia i-au tuns în prealabil puful. Se spune că șansele ei să se mărite cu bărbatul la care jinduiește sunt în funcție de cât de repede se regenerează puful florii de scaiete pe care o ține în paharul din camera ei. Daca puful crește repede, se va logodi curând cu alesul inimii ei.
Ziua recoltei
Într-una din zilele de miercuri ale lunii septembrie se sărbătorește Ziua Recoltei, în târgul care se organizează săptămânal la Schela. Miercurea e zi de târg și în satul Schela vin oameni din satele învecinate. Prin grija Primăriei, comercianții locali amenajează câteva tonete la care se vinde mâncare și băutură pentru tîrgoveți. Ansamblul de dansuri populare „Florile Lozovei” prezintă un spectacol în aer liber. Oamenii manânca mici, pastramă de oaie și beau tulburel (vin nefermentat complet).
Sărbătorile Crăciunului – Colindele
Ca și în perioada Paștelui, înainte de Crăciun, mulți oameni din Schela țin post. Cu citeva zile înainte de 25 decembrie femeile prepară turtele. Acestea sunt prăjituri tradiționale, făcute din straturi de 15-20 foi subțiri de plăcintă așezate una peste alta, înmuiate în sirop dulce. Între foile de plăcintă se presară nucă prăjită și măcinată. Aceste turte se numesc și „scutecele Domnului”. Copiii umblă pe la casele oamenilor cu colinde, iar oamenii îi primesc pe prispă, îi ascultă și îi răsplătesc cu nuci, covrigi sau bani. Părinții gătesc bradul de Crăciun pentru copiii lor.
Sărbătorile Crăciunului – Moș Crăciun
Pe 24 decembrie femeile se duc în sat, la vecini, cu „impartituri”. Oferă persoanelor mai sărace turte, mâncare din prune uscate sau sarmale de post. În noaptea dintre 24-25 decembrie unul dintre bărbații din familie se costumează în Moș Crăciun și aduce daruri copiilor. Adulții din familie își oferă și ei, reciproc, daruri. Toate cadourile primite se aseaza, de obicei, sub coroana bradului de Crăciun, pentru ca eventualii musafiri să le vadă.
Sărbătorile Crăciunului – Ignatul
De Crăciun se taie porcul din gospodărie. Proprietarul cheamă doi-trei prieteni care să-l ajute. De regulă unul dintre ei e specialist în înjunghierea porcilor. Porcul e sacrificat, pârlit, spălat și tranșat în curte. Imediat după aceea proprietarul le mulțumește prietenilor pentru ajutorul dat oferindu-le o masă care se cheamă „pomana porcului”. De obicei se gătește „tochitură”- mușchi și organe de porc prăjite în ulei. Zilele următoare sunt destinate pregătirii bucatelor tradiționale de Anul Nou: cârnati, caltaboși, tobă, lebervursti, răcituri și sarmale în foi de varză
Anul Nou – Plugușorul
În ultima zi din an, copii merg în grup pe la casele oamenilor, cu „uratul”. Ritualul are 2 componente distincte: Plugușorul și Capra. Plugușorul e o urare spusă în versuri, pe rând, de copii, însoțită de clinchete de clopoței și plesnituri din bice. În cazul „plugușorului”, clopoțelul nu are o semnificație religioasă, ci una arhaică. El nu mai reprezintă clopotul bisericii, ca la colinde, ci zurgãlãii care se puneau odinioară la gâtul boilor care trăgeau plugul, unealta cu care se ara pământul. Urarea Plugușorului e menită să aducă roade îmbelșugate, sănătate și noroc oamenilor în anul ce vine.
Anul Nou – Capra
Capra e un mic spectacol cu iz arhaic. Un actor recită textul ritmat. Alții îl acompaniază cu instrumente improvizate: toba și buhaiul. Alt actor dansează, imitând capra. Ritualul e executat de copii mascați, costumați în culori foarte vii. Dansul Caprei e o parodie la adresa femeilor. Scenariul e simplu: în familie, Capra (femeia capricioasă) o face pe bolnavă. Dar când un țap trece prin preajmă, pretinsa ei boală dispare că prin minune. În ultimii ani, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, se organizează spectacole la Căminul Cultural din Schela în care sunt prezentate public aceste tradiții.
Anul Nou – Revelionul
Sătenii petrec Revelionul în casele lor, ale prietenilor sau rudelor. Puțini sunt cei care merg la restaurant. Gazdele pregătesc o masă îmbelșugată. Spre deosebire de alte sărbători, de Revelion și invitații contribuie cu mâncare și băutură pentru petrecere. Revelionul este petrecerea cea mai așteptată din an, în timpul căreia sătenii chefuiesc cel mai tare. La miezul nopții se „împușcă” anul care tocmai a trecut: copiii folosesc pocnitori și aprind artificii iar vânatorii trag cu puștile în aer. Cei tineri dansează până în zori. Familiile mai în vârstă discută, beau și mănâncă, dar nu se dau în lături de la hore și dansuri populare.
